Uniunea Europeană Banat din România - UEF Romania

Banatul dintre Timişora şi Vârşeţ

De ce am acceptat această colaborare la revista bilingvă „Petru Cârdu“, editată de Asociaţia Uniunea Europeană Banat România? Din mai multe motive. În primul rând, fiindcă l-am cunoscut pe cel care, acum, a dat numele acestei reviste: Petru Cârdu. Poetul căruia îi datorez prima mea vi

Proiectul Banaterra – Enciclopedia Banatului

Proiectul Banaterra – Enciclopedia Banatului este un proiect derulat de către Asociaţia Banaterra din Timişoara exclusiv pe Internet, la adresa www.banaterra.eu, fiind lansat pe domeniul propriu la 13 noiembrie 2006. Unicul său scop este acela de a pune la un loc, în mai multe limbi,

Priorităţi bănăţene

1002 – Cea dintâi mânăstire de pe teritoriul României de astăzi a existat în jurul anului 1002 la Morisena (actuala comună Cenad din judeţul Timiş). A purtat hramul „Sf. Ioan Botezătorul“ şi era de călugări răsăriteni. 1030 – La Cenad (judetul Timiş) ia fiinţă prima şcoală

Traducerile literare – o necesitate

De ce sunt necesare traducerile literare dintr-o limbă într-alta? La prima vedere, pare o întrebare banală, cu iz retoric.Şi totuşi, nu este aşa. Traducerile literare au jucat şi joacă în continuare un rol esenţial în relaţiile dintre popoare şi culturi. Cărţile tălmăcite permit o mai

Jebel – Credinţe şi practici magice

La fel ca în orice sat românesc, viaţa spirituală a jăbeleanului a fost o contopire dintre real şi imaginar, dintre creştinism şi practici magice. Din cele mai vechi timpuri, anumite lucruri şi anumite fiinţe au dobândit puteri supranaturale. Hotarul satului în limbajul popular purta

Colecţia etnografică Marius Matei

Repere geografice şi culturale În Câmpia Timişului, la numai 3 kilometri de Timişoara, comuna Giroc s-a transformat în ultimii ani într-o suburbie elegantă a capitalei bănăţene. Apropierea de oraş a dus la o modernizare accelerată şi la dezvoltarea susţinută a turismului local. Comuna

Muzeul de mineralogie estetică a fierului – Ocna de Fier

Muzeul de mineralogie estetică a fierului se află în casa particulară a lui Constantin Gruescu, supranumită „Casa Binelui“ şi situată în localitatea Ocna de Fier, str. Vale, nr. 113, judeţul Caraş-Severin. Este cea mai mare colecţie particulară de acest gen din România şi oferă spre v

„Kirchweih“ la Cenad

„Kirchweih“ înseamnă pentru etnia germană sărbătoarea anuală a hramului bisericii romano-catolice dintr-o anumită aşezare, în cazul de faţă Cenad, judeţul Timiş. Aceasta se ţine pe data de 24 septembrie, de Sf. Gerhard, patronul bisericii. În context, trebuie precizat faptul că locali

Obiceiul Făşancului în Banat

Fragment   Obiceiul Făşancului, deşi foarte răspândit în Banat şi nu numai, având originea în timpuri foarte îndepărtate, nu a fost studiat amănunţit de folclorişti. Limitându-se la o simplă descriere sumară, unii cercetători anteriori îl amintesc emiţând şi aprecieri în anumite

Tăierea porcului la şvabii bănăţeni

Tăierea porcului reprezenta unul dintre evenimentele cele mai aşteptate de către ţăranii bănăţeni, indiferent de etnie. Decurgând după un adevărat ceremonial, tăierea porcului asigura hrana pe un an de zile, după cum se exprimau paorii. Participa întreaga familie, dar şi persoane spec

Din bucătăria pemilor

    Supă de lapte pemească (Pemische Milch Suppe)   Se pune la fiert 1/2 parte lapte şi 1/2 parte apă. Într-o cană se pun 2 linguri de făină, se dizolvă în apă şi se toarnă în laptele care fierbe, după care se lasă pe foc 10 minute. Se ia de pe foc preparatul şi se adau

Prăjitură cu miez de nucă prăjită

Înainte de începe cu foile, prăjim miezul de nucă. Avem nevoie de 200 de grame miez de nucă. Cine vrea mai multă poate adăuga fără teama că gustul sau consistenţa se vor modifica. Miezul de nucă se pune într-o tavă şi se dă la cuptorul preîncălzit la 200° C (sau mediu) şi se prăjesc p

Cesniţă

Cesniţa este plăcintă tradiţională de Crăciun la credincioşii ortodocşi sârbi. Pentru prepararea acesteia, este nevoie de 1 kg de făină, de sare şi apă atât cât e nevoie pentru a se obţine un aluat fin, nici tare, nici moale. Aluatul se frământă până când se desprinde de degete. Apoi

Gomboţ cu prune ori caise

Ingrediente pentru gomboţi de cca 35-40 g bucata: 1 kg de cartofi; 2 buc. ouă; 350 grame de făină; 20 buc. de caise ori prune (dacă nu aveţi fructe proaspete, puteţi folosi şi compot dacă fructele din compot sunt tari); 50 grame de unt (în vremurile de demult se folosea unsoare); 5o g

Salată de ţelină

Este uşor de făcut (mai puţin răzuitul ţelinei) şi nu este complicată. Salata se face în timpul iernii, în sezonul tăierii porcilor, deci când există la îndemână carne şi cârnaţi proaspeţi, făcuţi în casă. Ingrediente: ţelină, smântână groasă, sare, oţet, zahăr. Rădăcina de ţelină se