Prezentarea proiectului „Formarea unei reţele de specialişti în administraţie, privind implementarea de proiecte transfrontaliere cu Serbia”

Descarca versiunea pdf a prezentarii

Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană este de aşteptat ca interesul pentru colaborarea cu organizaţii şi instituţii din România a persoanelor fizice şi juridice din Serbia să crească. Acest interes se va manifesta şi în diverse solicitări de informaţii precum:
– identificarea de oportunităţi de afaceri
– identificarea de locuri de muncă pentru cetăţenii sârbi
-informaţii despre organizaţii publice şi modul de funcţionare al acestora (de ex. Oficiul Registrului Comerţului, Inspectoratul Teritorial de Muncă, etc.)
– informaţii despre legislaţia românească în vigoare
– informaţii despre proceduri vamale, etc.

Spre exemplu, în urma aderării Ungariei la UE, la graniţa româno-ungară s-au înregistrat următoarele fenomene:
– cozi mari la vama româno-ungară, create de cetăţenii nonUE, în special români, din cauza necunoaşterii procedurilor vamale
– intensificarea fenomentului de migraţie ilegală
– creşterea fenomenului de contrabandă cu produse, datorită preţurilor diferite existente în cele două ţări, etc.

Având în vedere precedentul existent, se consideră că astfel de fenomene pot fi mult diminuate dacă persoanele fizice şi juridice sunt informate corect despre, de exemplu, proceduri administrative existente în România.

Se consideră că în primul rând autorităţile locale din localităţile româneşti de lângă graniţa româno-sârbă vor fi asaltate de către cetăţenii sârbi dar şi de către cetăţenii români cu solicitări de informaţii de genul celor prezentate mai sus.

În momentul de faţă, autorităţile locale din România ce reprezintă localităţi din zona de frontieră româno-sârbe nu sunt pregătite să facă faţă la astfel de solicitări. Printre angajaţii primăriilor se numără vorbitori de limba sârbă dar aceştia sunt obişnuiţi să rezolve probleme curente (încasare taxe şi impozite, eliberarea de adeverinţe, etc.) şi nicidecum să răspundă unor solicitări mai complexe.

Prezentul proiect îşi propune specializarea unor angajaţi ai primăriilor din localităţile din zona de frontieră româno-sârbe din judeţul Timiş (Jimbolia, Giera, Deta, Moraviţa) în asistarea persoanelor care solicită informaţii despre proceduri şi instituţii din România. De asemenea, aceştia trebuie să fie pregătiţi să caute informaţii similare despre situaţia existentă în Serbia, în cazul în care persoane fizice sau juridice din România ar solicita astfel de informaţii. Persoanele specializate prin proiect pot contribui totodată la o mai bună diseminare a informaţiilor despre UE în rândul grupului ţintă.

Angajaţii primăriilor vor fi instruiţi:
– în domeniul comunicării şi relaţiilor cu publicul
– în domeniul structurilor publice din România, Serbia şi UE
– în perfecţionarea cunoştinţelor de limba sârbă
– în domeniul utilizării bazelor de date, etc.

Prezentul proiect are o relevanţă deosebită pentru obiectivele şi priorităţile programului întrucât:
– stimulează în primul rând schimbul de informaţii dar şi schimburile comerciale şi culturale între România şi Serbia;
– permite instituţiilor, organizaţiilor şi persoanelor din localităţile de frontieră să cunoască mai bine situaţia din ţara vecină;
– oferă instituţiilor, organizaţiilor şi persoanelor din Serbia informaţii despre instituţii, proceduri administrative, legislaţie, etc. existente în România;
– oferă instituţiilor, organizaţiilor şi persoanelor din Serbia informaţii despre impactul asupra instituţiilor, organizaţiilor şi persoanelor private locale cauzat de aderarea României la Uniunea Europeană;
– contribuie la o mai bună diseminare de informaţii despre Uniunea Europeană în cele două regiuni;
– contribuie la reducerea unor fenomene negative precum contrabanda, migraţia ilegală, etc.

Deşi comunităţile din zona de frontieră româno-sârbă fac parte din euro-regiunea DKMT (Dunăre-Criş-Mureş-Tisa) încă din 1997 cele două comunităţi cunosc încă prea puţin una despre cealaltă.
Războiul din spaţiul fostei Iugoslavii a adâncit ruptura dintre cele două ţări, cu toate că în Banatul românesc există o comunitate sârbă puternică iar în banatul sîrbesc există o comunitate românească puternică.

De asemenea, Serbia se confruntă încă cu puternice frământări socio-politice. Pe 21 mai 2006 populaţia Muntenegrului a decis cu 55,4% din voturi separarea de Serbia, uniunea încetând practic să mai existe pe 3 iunie 2006, când Muntenegru şi-a proclamat oficial independenţa. Acesta este motivul pentru care, deşi în Ghidul solicitantului pentru Programul de Vecinătate România – Serbia&Muntenegru 2004 – 2006 se vorbeşte despre Serbia şi Muntenegru, în prezentul proiect am făcut referire exclusiv la Serbia.

Raportul de Tranziţie pentru 2004 al BERD nu avantajează Serbia (la momentul respectiv Serbia & Muntenegru). Evaluând realizările din tranziţia a 27 de ţări din Europa Centrală până în Asia Centrală, raportul a plasat Serbia-Muntenegru pe locul 23. BERD a recunoscut creşterea PIB-ului ţării, de 2% fată de anul anterior, ajungând la 5% in 2004. Cu toate acestea, statisticile arată că alte ţări avansează mai rapid.
Spre deosebire de Serbia, în România se înregistrează în momentul de faţă atât stabilitate economică cât şi socială, dar problemele existente în ţara vecină pot influenţa în mod negativ România.

Informaţiile publicate de Institutul Naţional de Statistică din România (www.insse.ro) relevă faptul că valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Serbia au o valoare mică, în ciuda faptului că cele două ţări sunt vecine.
România este în momentul de faţă membră a Uniunii Europene. Serbia se află în faza demarării negocierilor de aderare. Pentru Serbia, experienţa României poate să reprezinte un model care să contribuie la dezvoltarea macroeconomică.

Chiar dacă cele două ţări se află în etape diferite de negociere cu Uniunea Europeană, nivelul de informare al cetăţenilor celor două ţări despre Uniunea Europeană este destul de scăzut, iar această situaţie are ca şi efect pregătirea insuficientă atât a cetăţenilor cât şi a organizaţiilor şi instituţiilor din cele două ţări pentru aderarea la UE.

Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană este de aşteptat ca interesul pentru colaborarea cu organizaţii şi instituţii din România a persoanelor fizice şi juridice din Serbia să crească. Acest interes se va manifesta în diverse solicitări precum:
– identificarea de oportunităţi de afaceri
– identificarea de locuri de muncă pentru cetăţenii sârbi
– informaţii despre organizaţii publice şi modul de funcţionare al acestora (de ex. Oficiul Registrului Comerţului, Inspectoratul Teritorial de Muncă, etc.)
– informaţii despre legislaţia românească în vigoare
– informaţii despre proceduri vamale, etc.

În aceste condiţii, prezentul proiect vizează o mai bună cunoaştere a nevoilor şi intereselor locale a regiunilor învecinate din România şi Serbia în vederea iniţierii de activităţi şi evenimente comune care să permită oamenilor să se cunoască, să lucreze împreună, să facă schimb de informaţii şi să se sprijine reciproc pentru ca România şi Serbia să devină membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene.

Grupurile ţintă ale prezentului proiect sunt:
– angajaţii primăriilor care şi-au manifestat interesul să participe la proiect (Jimbolia, Giera, Deta, Moraviţa) – 20 de persoane
– instituţiile şi organizaţiile din cele două regiuni. Se estimează că în regiunea de frontieră dintre România şi

Serbia există aproximativ 60.000 instituţii şi organizaţii (persoane juridice).
Beneficiarii finali ai acestui proiect sunt locuitorii regiunii de graniţă dintre România şi Serbia, în principal cetăţenii români de naţionalitate sârbă şi cetăţenii sârbi de naţionalitate română. (aproximativ 2.000.000 persoane din care 25.000 din Serbia)

Informaţiile utilizate pentru estimarea mărimii grupului ţintă au fost obţinute de la:
– Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din România
– Site-uri despre regiunea DKMT: www.dkmt.net, www.triplexregio.net

Motivele alegerii grupurilor ţintă sunt:
– grupul ţintă reprezintă primul contact pe care o persoană îl are cu România în momentul în care are de formulat o solicitare
– numărul redus de programe de formare profesională pentru grupul ţintă, mai ales cele orientate spre comunicare şi relaţii publice
– grupul ţintă poate transmite cunoştinţele şi informaţiile dobândite prin proiect unui număr mare de persoane (funcţionari publici, întreprinzători, potenţiali întreprinzători, angajaţi ai unor IMM, studenţi), proiectul având astfel un efect de bulgăre de zăpadă (se instruieşte un număr de persoane care la rândul lor vor instrui/consilia alte persoane, etc.)
– grupurile ţintă activează în medii în care sunt supuşi stresului iar calitatea comunicării este diminuată din cauza multitudinii de factori perturbatori
La nivelul grupurilor ţintă s-au identificat următoarele nevoi:
– pentru angajaţii administraţiilor publice locale – dezvoltarea de parteneriate, activităţi şi proiecte care să genereze oportunităţi pentru dezvoltarea locală
– pentru organizaţii – identificarea de parteneri de afaceri care să permită dezvoltarea durabilă a firmelor
Principalele constrângeri identificate sunt:
– bariere lingvistice, care pot fi depăşite prin utilizarea de traducători
– bariere administrative: la trecerea graniţei româno-sârbe cetăţenii sârbi au nevoie de viză, etc.

Problemele administrative pot fi rezolvate datorită existenţei în Vîrşeţ a consulatului României.
Totodată, prezentul proiect răspunde scopului Asociaţiei Uniunea Europeană Banat din România şi anume „stimularea înţelegerii între naţiunile europene, promovarea educaţiei interculturale şi cooperarea în toate domeniile în vederea integrării europene pe baze democratice în spiritul programatic al organismelor Uniunii Europene”.
Impactul transfrontalier al proiectului este dat de:
– schimbul de informaţii economice, culturale şi sociale realizate prin intermediul prezentului proiect
– o mai bună informare a organizaţiilor şi persoanelor din România despre situaţia existentă în Serbia
– o mai bună informare a organizaţiilor şi persoanelor din Serbia despre situaţia existentă în România
– promovarea parteneriatelor între organizaţii din România şi Serbia
– realizarea unui studiu privind etapele parcurse de România pentru integrarea europeană, studiu ce poate fi utilizat drept model pentru instituţiile, organizaţiile şi persoanele din Serbia pentru ceea ce trebuie făcut în vederea integrării europene
Prin prezentul proiect grupul ţintă va fi mai bine informat cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană şi astfel va fi mai pregătit pentru schimbările profunde care vor urma.
În plus instituţiile şi organizaţiile vor fi informate privind normele româneşti, existente în Serbia sau Uniunea Europeană legate de administraţia publică locală şi centrală, a reglementarilor minime privind produsele sau serviciile lor, etc.
Situaţia grupurilor ţintă se va îmbunătăţi astfel:
a. pentru angajaţii administraţiilor publice locale
– vor cunoaşte mai bine nevoile Regiunii DKMT
– vor dobândi experienţă în proiecte transfrontaliere
– vor înţelege mai bine rolul pe care îl au în cadrul administraţiei publice, înţelegând şi contextul regional în care îşi desfăşoară activitatea
– vor avea un portofoliu mai extins de competenţe şi abilităţi care îi va ajuta atât în dezvoltarea personală cât şi în dezvoltarea de noi servicii pentru cei pe care îi reprezintă

b. pentru organizaţiile din Regiune
– vor identifica noi oportunităţi de afaceri, pe pieţe noi
– vor găsi noi parteneri de afaceri
– vor colabora mai bine cu administraţiile publice locale din zona de provenienţă
Prezentul proiect nu propune soluţii miraculoase cu efect imediat întrucât aşa ceva nu există. Rezultatele personale vor depinde de modul cum fiecare individ va înţelege să aplice în practică, în activitatea de zi cu zi, cunoştiinţele însuşite prin prezentul proiect.

Acordând mai multă atenţie persoanelor din jur, problemelor pentru care sunt plătiţi să le rezolve vor apărea şi efectele pozitive pe termen lung.
Printr-o informare mai buna şi o instruire a grupurilor ţintă acestea vor fi capabile să facă faţă schimbărilor intervenite o dată cu accederea Serbiei la Uniunea Europeana.

Efectele multiplicatoare rezultă din:
– Posibilitatea organizării de sesiuni de instruire pentru persoanele specializate prin proiect şi pe alte teme (de ex. Constituţia europeană)
– Posibilitatea diseminării de informaţii relevante în reţeaua de specialişti constituită datorită proiectului
– Posibilitatea utilizării materialelor de curs elaborate prin proiect pentru instruirea altor grupuri ţintă
– Utilizarea materialelor elaborate în proiect şi în alte zone geografice decât cele în care a fost implementat proiectul
– Persoanele formate prin proiect pot transmite la rândul lor informaţiile şi către alte persoane/organizaţii, asigurând multiplicarea rezultatelor