Aşezămintele ecleziastice din banat în secolele ix-xv
Autor: prof.drd. Mosneanu Valeriu În Banat, atât izvoarele scrise cât şi unele descoperiri arheologice coroborate primelor surse, atestă existenţa a mai multe mânăstiri româneşti din secolele IX-XI şi XII-XV. Desigur, în văile pitoreşti de pe aceste meleaguri, în apropierea munţilor s
ianuarie 14, 2014
0 Comment
Jocurile populare româneşti. Între ritual si spectacol
Autori: prof. Daniela Marinete, prof. Sanda Orăviţan, Eco-Şcoala cu clasele I-VIII nr. 16 „Take Ionescu” Timişoara 1. Ritualuri iniţiatice în cultura strămoşilor noştri Orice basm care se respectă începe cu „…a fost odată” şi datează acţiunea „în timpuri atât de îndepărtate încâ
ianuarie 14, 2014
Evoluţia învăţământului german din Banat în context administrativ, demografic, politic şi legislativ în perioada interbelică
Autor: Prof. Drd. Ludwig HOLCZINGER, Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” Timişoara Procesul de organizare administrativ-teritorială a Banatului s-a desfăşurat pe o perioadă mai îndelungată, începutul fiind marcat încă în luna octombrie 1918, când vechea autoritate administrativă în noul
ianuarie 14, 2014
Rolul cadrelor didactice în modernizarea societății bănățene la începutul secolului xx
Autor: prof. dr. Angela Dumitrescu Comunitatea sătească se constituie tradiţional-istoric ca o societate redusă ca număr de persoane, cu frontiere precise, în care se sesizează cu claritate confruntarea dintre tradiţional şi modern, dintre sacru şi profan, dintre trecut şi timpul prez
ianuarie 14, 2014
Dezvoltarea economică a Lugojului în a doua jumătate a secolului al XIX – începutul secolului al XX-lea
Autori: Horaţiu Suciu si Dumitru Suciu Economia teritoriului timişeană până spre mijlocul secolului al XIX-lea a avut un pronunţat caracter agrar. Cu toate acestea, s-au pus bazele unor întreprinderi manufacturiere pentru valorificarea produselor locale (lână, carne, lemn, etc) în Tim
ianuarie 14, 2014
Călătorie prin cotidianul Lugojului (Banatului) de altădată (secolele XIV – XVIII)
Autori: Horaţiu Suciu si Dumitru Suciu Cine sunt oamenii care au trăit în Lugoj (Banat) de-a lungul “evului mediu” (secolul al XIV-lea până în secolulul al XVIII-lea)? Care sunt ocupațiile lor, cum se desfășura viața lor de zi cu zi și cum reacționau când erau puși înaintea unor schi
ianuarie 14, 2014
Bătălia diplomatică pentru Banat la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920)
Autor: prof. dr. Ciuruşchin Miodrag Banatul istoric a fost de la începutul Primului război mondial desemnat ca obiectiv de război de către diplomaţia sârbă şi diplomaţia română. Guvernul sârb şi-a propus ca obiectv principal de război eliberarea popoarelor iugoslave de sub stăpânirea
ianuarie 14, 2014
Importanța cunoașterii istoriei interculturale a Banatului
Autor: Victor Neumann Problema competențelor sociale și culturale este de mare importanță pentru viitoarea Europă a regiunilor. Comunitatea europeană are nevoie doar de convenții culturale(1), dar și de o disponibilitate pentru înțelegerea istoriei. Interculturalitatea este o realitat
ianuarie 14, 2014
Show de zile mari la “Zilele folclorului bănăţean”, de la Muzeul Satului
Cele mai importante nume ale folclorului bănăţean au concertat timp de trei zile pe scena de la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara. Tiberiu Ceia, Felicia Stoian, Maria Coman, Maria Petchescu, Daniel Scorobete, Iasmina Iova, Adrian Stanca, Carmen Popovici Dumbravă, Ansamblul Folclor
octombrie 16, 2013
Tabără multiculturală pentru elevi, la Buziaș
50 de elevi de liceu, 25 din Timișoara și 25 din Varseț, au participat timp de o săptămână la tabăra educațională ce s-a desfășurat în stațiunea Buziaș din județul Timiș. Tabăra a fost organizată în perioadsa 12-19 august, de Uniunea Europeană Banat din România, lider de proiect în ca
septembrie 30, 2013
Zilele folclorului bănăţean, la Vârşeţ
„Uniunea Europeană Banat din România” a organizat, în perioada 22-25 septembrie 2013, la Vârşeţ, festivalul folcloric „Zilele folclorului bănăţean”. Organizat în cadrul proiectului „Banatul Istoric, Spaţiul Intercultural Româno-Sârb”, finanţat în cadrul Programului IPA de Cooperare Tr
septembrie 30, 2013
Banatul dintre Timişora şi Vârşeţ
De ce am acceptat această colaborare la revista bilingvă „Petru Cârdu“, editată de Asociaţia Uniunea Europeană Banat România? Din mai multe motive. În primul rând, fiindcă l-am cunoscut pe cel care, acum, a dat numele acestei reviste: Petru Cârdu. Poetul căruia îi datorez prima mea vi
mai 10, 2013
Proiectul Banaterra – Enciclopedia Banatului
Proiectul Banaterra – Enciclopedia Banatului este un proiect derulat de către Asociaţia Banaterra din Timişoara exclusiv pe Internet, la adresa www.banaterra.eu, fiind lansat pe domeniul propriu la 13 noiembrie 2006. Unicul său scop este acela de a pune la un loc, în mai multe limbi,
mai 10, 2013
Priorităţi bănăţene
1002 – Cea dintâi mânăstire de pe teritoriul României de astăzi a existat în jurul anului 1002 la Morisena (actuala comună Cenad din judeţul Timiş). A purtat hramul „Sf. Ioan Botezătorul“ şi era de călugări răsăriteni. 1030 – La Cenad (judetul Timiş) ia fiinţă prima şcoală
mai 10, 2013
Traducerile literare – o necesitate
De ce sunt necesare traducerile literare dintr-o limbă într-alta? La prima vedere, pare o întrebare banală, cu iz retoric.Şi totuşi, nu este aşa. Traducerile literare au jucat şi joacă în continuare un rol esenţial în relaţiile dintre popoare şi culturi. Cărţile tălmăcite permit o mai
mai 10, 2013
Jebel – Credinţe şi practici magice
La fel ca în orice sat românesc, viaţa spirituală a jăbeleanului a fost o contopire dintre real şi imaginar, dintre creştinism şi practici magice. Din cele mai vechi timpuri, anumite lucruri şi anumite fiinţe au dobândit puteri supranaturale. Hotarul satului în limbajul popular purta
mai 10, 2013
Colecţia etnografică Marius Matei
Repere geografice şi culturale În Câmpia Timişului, la numai 3 kilometri de Timişoara, comuna Giroc s-a transformat în ultimii ani într-o suburbie elegantă a capitalei bănăţene. Apropierea de oraş a dus la o modernizare accelerată şi la dezvoltarea susţinută a turismului local. Comuna
mai 10, 2013
Muzeul de mineralogie estetică a fierului – Ocna de Fier
Muzeul de mineralogie estetică a fierului se află în casa particulară a lui Constantin Gruescu, supranumită „Casa Binelui“ şi situată în localitatea Ocna de Fier, str. Vale, nr. 113, judeţul Caraş-Severin. Este cea mai mare colecţie particulară de acest gen din România şi oferă spre v
mai 10, 2013
„Kirchweih“ la Cenad
„Kirchweih“ înseamnă pentru etnia germană sărbătoarea anuală a hramului bisericii romano-catolice dintr-o anumită aşezare, în cazul de faţă Cenad, judeţul Timiş. Aceasta se ţine pe data de 24 septembrie, de Sf. Gerhard, patronul bisericii. În context, trebuie precizat faptul că locali
mai 10, 2013
Obiceiul Făşancului în Banat
Fragment Obiceiul Făşancului, deşi foarte răspândit în Banat şi nu numai, având originea în timpuri foarte îndepărtate, nu a fost studiat amănunţit de folclorişti. Limitându-se la o simplă descriere sumară, unii cercetători anteriori îl amintesc emiţând şi aprecieri în anumite
mai 10, 2013
Tăierea porcului la şvabii bănăţeni
Tăierea porcului reprezenta unul dintre evenimentele cele mai aşteptate de către ţăranii bănăţeni, indiferent de etnie. Decurgând după un adevărat ceremonial, tăierea porcului asigura hrana pe un an de zile, după cum se exprimau paorii. Participa întreaga familie, dar şi persoane spec
mai 10, 2013
Din bucătăria pemilor
Supă de lapte pemească (Pemische Milch Suppe) Se pune la fiert 1/2 parte lapte şi 1/2 parte apă. Într-o cană se pun 2 linguri de făină, se dizolvă în apă şi se toarnă în laptele care fierbe, după care se lasă pe foc 10 minute. Se ia de pe foc preparatul şi se adau
mai 10, 2013
Prăjitură cu miez de nucă prăjită
Înainte de începe cu foile, prăjim miezul de nucă. Avem nevoie de 200 de grame miez de nucă. Cine vrea mai multă poate adăuga fără teama că gustul sau consistenţa se vor modifica. Miezul de nucă se pune într-o tavă şi se dă la cuptorul preîncălzit la 200° C (sau mediu) şi se prăjesc p
mai 10, 2013
Cesniţă
Cesniţa este plăcintă tradiţională de Crăciun la credincioşii ortodocşi sârbi. Pentru prepararea acesteia, este nevoie de 1 kg de făină, de sare şi apă atât cât e nevoie pentru a se obţine un aluat fin, nici tare, nici moale. Aluatul se frământă până când se desprinde de degete. Apoi
mai 10, 2013
Gomboţ cu prune ori caise
Ingrediente pentru gomboţi de cca 35-40 g bucata: 1 kg de cartofi; 2 buc. ouă; 350 grame de făină; 20 buc. de caise ori prune (dacă nu aveţi fructe proaspete, puteţi folosi şi compot dacă fructele din compot sunt tari); 50 grame de unt (în vremurile de demult se folosea unsoare); 5o g
mai 10, 2013
Salată de ţelină
Este uşor de făcut (mai puţin răzuitul ţelinei) şi nu este complicată. Salata se face în timpul iernii, în sezonul tăierii porcilor, deci când există la îndemână carne şi cârnaţi proaspeţi, făcuţi în casă. Ingrediente: ţelină, smântână groasă, sare, oţet, zahăr. Rădăcina de ţelină se
mai 10, 2013
De ce revista „Petru Cârdu”?
Mai întâi, Petru Cârdu a fost unul dintre cei mai sensibili și talentați poeți de limba română, el fiind un român din Serbia, care, din păcate, a plecat dintre noi, în primăvara anului 2012. Dar Petru Cârdu a fost și un mare prieten al nostru, al românilor, traducându-i din limba româ
martie 10, 2013
DINTR-O CETATE DISCRETĂ ŞI TEMĂTOARE DOAR ÎN FAŢA LITERELOR ORI A TRECERII NORILOR
1. Viaţa ca o Poezie în vers alb, gri L-am văzut prima oară într-o duminică dimineaţa, la emisiunea în limba română de la Novi Sad. Pentru mine, locuitor al micului oraş de frontieră Jimbolia, Novi Sadul era, atunci, un oraş atât de îndepărtat ca şi New Yorkul, dacă nu ch
martie 09, 2013
Petru Cârdu – Poezii
ACEST EU A murit cineva fără mine în propria-mi privire când plec în lume clopotarul din satul vecin adoarme în dangătul monoton sub acuzarea că n-a executat ordinul domnului se tânguie clopotul în fiecare dangăt adoarme un alt clopotar acum privesc fericit
martie 09, 2013
Petru Cârdu – repere biografice
Petru Cârdu s-a născut pe 25 septembrie 1952, la Sâmianaş-Bariţe (30 de km depărtare de oraşul Vârşeţ, aşezat la câţiva kilometri de frontiera cu România). S-a stins din viață la 30 aprilie 2011. Şcoala primară începută la Bariţe o termină la Vârşeţ, unde absolveşte şi liceul (secţia
martie 05, 2013
Petru Cârdu: Un centaur român-sârb
Sau eu şi cu mine suntem doi Petru Cârdu a fost un amestec de două culturi – română şi sârbă. A creat în ambele limbi, însă, prin propria admitere, nici într-una nu avea nădejde şi nu se simţea sigur: „Poeziile mele au două originale, ambele apărute în chinuri”. Poezia dublă a lui Câr
martie 05, 2013
Nu s-a gândit niciodată să se premieze pe sine
Dacă ar fi trăit, marele nostru prieten Petru Cârdu nu ar fi primit acest important Premiu European de Poezie, căruia i-a dedicat mare parte din viaţa şi energia sa. Caracterul său puternic şi temperamentul său delicat l-au făcut generos şi altruist. Întotdeauna s-a gândit să-i promov
martie 05, 2013
Un soclu în posteritate
Felul in care Petru Cârdu şi-a închinat viaţa şi talentul extraordinarului fenomen literar care se numeşte KOV este fără pereche în lumea artistică, unde fiecare este preocupat doar de propriile opere, de succesele personale, mereu în concurenţă cu ale altora. Prin capacitatea sa de a
martie 05, 2013
Ultimul anunt:
©2009 Uniunea Europeană Banat din România - UEF Romania
Investim în viitorul tau!
Programul IPA de Cooperare Transfrontaliera România – Republica Serbia este finantat de Uniunea Europeana prin Instrumentul de Asistenta pentru Preaderare (IPA) si cofinantat de statele partenere în program.
Pentru mai multe informatii accesati www.romania-serbia.net.
Programul IPA de Cooperare Transfrontaliera România – Republica Serbia este finantat de Uniunea Europeana prin Instrumentul de Asistenta pentru Preaderare (IPA) si cofinantat de statele partenere în program.
Pentru mai multe informatii accesati www.romania-serbia.net.